Rezultatele obținute în etapa a II-a a proiectului complex au fost atinse în toate proiectele componente, indicatorii fiind atinși pentru fiecare activitate în parte.

În cadrul proiectului component 1 a fost elaborat un program de dimensionare și verificare a panourilor tip sandwich. Testele pe epruvete decupate din panourile tip sandwich au permis determinarea rezistenței la forfecare a miezului, respectiv a rezistenței la tracțiune. Conform testelor la încovoiere în patru puncte s-a determinat modulul de elasticitate transversal al miezului, respectiv la încercarea la tracțiune transversală modulul de elasticitate. De asemenea, încercările experimentale au validat predicțiile diagramelor de cedare a unor grinzi tip sandwich cu fețe din aluminiu și miez din spumă poliuretanică care indicau încrețirea feței ca mod de cedare. Testele realizate pentru verificarea la oboseală (similare încărcărilor din vânt) au demonstrat că rezistența la oboseală este obținută pentru spuma cu densitate mai mică (145 kg/m3). De asemenea, tenacitatea dinamică la rupere crește cu creșterea densității și este de aproximativ 2,5 ori mai mare decât tenacitatea statică la rupere.

Analizele proiectului component 2 au fost concentrate pe lărgirea potențialului aplicativ al materialelor celulare prin funcționalizarea acestora cu substanţe care prezintă proprietăți fotocatalitice în vederea degradării unor poluanți. În acest sens, materialele au fost activate cu TiO2 și WO3, doi fotocatalizatori activi în domeniul ultraviolet, respectiv vizibil. Materialele activate, au fost supuse studiilor fotocatalitice şi a fost evaluată capacitatea acestora de a degrada poluanți sub acțiunea radiației solare simulate. Ca substanțe de referință supuse degradării s-au selectat doi coloranți: Rodamina B (RhB) și Albastru de Metilen (MB). Activarea sticlei celulare pentru obținerea proprietăților fotocatalitice s-a realizat în două moduri: prin depunerea TiO2 și WO3 pe suprafața sticlei celulare și în volumul acesteia. Sticla celulară s-a obținut prin valorificarea deșeurilor de sticlă menajerǎ ca material de bază și deșeu de CaCO3. Caracterizarea sticlei celulare activate a fost realizată prin investigarea proprietăților utilizând următoarele tehnici de analiză: spectroscopia Raman, FT-IR, EDAX, difracție de raze X, analiza termogravimetrică, microscopie de baleiaj, microscopie confocală de scanare 3D cu laser.

Proiectul 3 urmăreşte conversia energiei eoliene în energie electrică furnizată rețelei smart-grid de curent continuu, caz în care s-a optat pentru utilizarea unui generator sincron cu excitație electromagnetică. Acesta va fi cuplat mecanic cu turbina eoliană cu ax vertical prin intermediul unui multiplicator de turație, având în vedere faptul că turbinele eoliene verticale au turația relativ redusă. Excitația va fi alimentată de un convertor DC-DC cu control în curent. Parametrii principali de funcționare pentru generatorul ce va fi realizat sunt: Tensiunea maximă de alimentare a înfășurări de excitație este 24 Vcc; Tensiunea redresată de 360 Vcc, atât la 1000 rpm, cât și la 2000 rpm; Puterea electrică de maxim 750W. A fost studiată o gamă variată de motoare disponibile pentru a alege geometria tolelor rotorice și statorice adecvată și astfel s-a optat pentru modificarea unui motor MA-AL 90S, 1.1kW, 1410rpm, 3x400V cu 28 de cresături rotorice și deschiderea acestora de 1 mm.

Activitățile Proiectului component 4 au fost axate pe trei direcții principale:

• realizarea laboratorului modular EXPERIMENTARIUM, prin realizarea proiectului de execuție a structurii metalice, contractarea unei companii de execuție și realizarea structurii de rezistență. Pe de altă parte, în decursul anului 2019 a fost obținut Certificatul de Urbanism pentru ridicarea construcției și avizele diferitelor entități publice, solicitate prin Certificatul de Urbanism. În momentul de față echipa de cercetare este în așteptarea Autorizației de Construire;
• proiectarea sistemelor de fațadă. Studiile au fost axate pe construcția și funcționarea cât mai eficientă a captatoarelor solare vitrate cu placă absorbantă perforată, în vederea integrării acestora în fațadele clădirilor. Pe baza rezultatelor obținute (atât experimentale cât și numerice) se poate recomanda construcția unui prototip de captator solar vitrat cu placă absorbantă perforată (determinându-se practic principalii parametri) ce poate fi testat în condiții reale de funcționare prin integrarea acestuia în fațadele clădirilor. Configurația propusă urmărește integrarea materialelor cu schimbare de fază în construcția captatorului solar pentru creșterea performanțelor acestuia;

încercări experimentale pe fundații rapide. Bazat pe un studiu geotehnic realizat în faza 1 a proiectului, studiul a cuprins trei teste caracteristice geotehnicii, dintre care o încercare experimentală cu placa, pentru determinarea modulului de deformație a terenului din amplasament și două încercări experimentale pe fundații de tip trunchi de piramidă care au permis evaluarea capacității portante și a tasărilor acestui tipologii de fundație. Studiile sunt completate de simulări numerice parametrice în curs de desfășurare.